1. Se poate vinde uşor, deoarece fructul face parte dintr-un segment de piaţă nesaturat, a fructelor bio, care sunt folosite în sucuri, siropuri, gemuri, şi produse îmbogăţite cu fructe (de ex. iaurturi).
2. Are valorile nutriţionale mai bune decât celelalte fructe care aparţin acestui segment de piaţă.
Deoarece conţinutul de zahăr este cel mai bun, iar nivelul de antocianină este foarte bun, este cel mai convenabil la prelucrarea industrială.
După conţinutul de vitamina C, este pe locul 2, după coacăzele negre, dar acestea nu sunt pe placul tuturor din cauza gustului specific.
Are gust asemănător cu afinele, dar afinele se pot cultiva doar pe soluri acide, însă răsadurile de scorus negru se pot cultiva oriunde.
3. Productivitatea nu rămâne în urmă la nici un concurent de al său.
Scoruşul negru produce 5-14 t/ha, socul 4-11 t-ha, coacăzele negre 4-15 t/ha, afinele 5-6 t/ha.
4. Recoltarea fructelor se poate mecaniza dacă le lăsăm să crească ca nişte copaci mici.
Pentru asta este ideală o maşină mică de scuturat crengile, dar dacă nu sunt fonduri pentru achiziţionarea acestui aparat, atunci puteţi folosi metoda introdusă pentru cules vişine de dr. Monus Bertalan, cu scuturare manuală. Metoda aceasta implică scuturarea manuală a copacilor mici trataţi cu etefon, iar fructele o să cadă pe folia întinsă pe jos.
Curăţarea se face pe o placă umedă, înclinată.
5. Îngrijirea plantei este simplă, deoarece nu există boli şi viroze care ar afecta planta.
Extirparea buruienilor este mai simplă decât la coacăze dacă le lăsăm să crească mai înalte, ca nişte copaci.
6. Este rezistentă la ger, înfloreşte în luna mai, iar autopolenizarea este bună chiar şi în condiţii vitrege.